REVIEW: GRID 2

În ultima vreme jocurile de tip racing pe PC parcă au intrat într-o căldare mare cu diluant. Au adoptat fel și fel de stiluri bizare arcade, iar producătorii au făcut compromisuri menite să atragă mai mulți cumpărători și bani. Astfel s-a ajuns la o scădere a calității acestui gen de jocuri.

Ultimul racing game pe care l-am jucat cu mare plăcere pe PC a fost Race Driver: Grid în 2008. Când am început să îl joc a durat ceva timp să mă obișnuiesc cu controlul mașinilor, am avut câteva momente în care am vrut să renunț, dar jocul avea ceva special care nu mă lasă să plec. Voiam să perseverez, să îmi îmbunătățesc stilul de condus și să îi înving pe ceilalți. Mai târziu, mi-am dat seama că acel ceva special era competitivitatea. Ăsta era “motorul” care a oferit un grad mare de rejucabilitate jocului.

După 5 ani de muncă susţinută, Codemasters vine pe piața actuală de gaming cu GRID 2. Acest joc se detașează foarte mult de zona “stiluri bizare arcade” și intră la categoria “arcade bun cu tente de simulator”. Nu mă întrebați unde am găsit aceste clasamente sau categorii fiindcă le-am inventat pe loc. 😀

Bun. Hai să încep să vă povestesc despre single player. După cum bine știți, unele jocuri de tip racing ba nu au avut poveste, ba au avut poveste, dar a fost prost implementată  sau au avut o poveste bine gândită, astfel încât să se potrivească cu acțiunea din joc, dar să nu fie chiar așa de deranjantă și intrusivă pentru jucător. Spre norocul nostru, GRID 2 intră în ultima categorie.

Povestea începe cu un pilot de curse (în a cărei piele am intrat) aflat la primul său eveniment. Pentru ca acesta să prindă notorietate în rândul fanilor și sponsorilor, trebuie să aibă un stil de condus curat și eficient. La finalul acestui eveniment sunt întâmpinat de către Patrick Callahan, un mare magnat, care îmi laudă cursa și îmi adresează o propunere destul de interesantă.

Acesta vrea să înființeze World Series Racing, iar eu voi fi vestitorul sau tipul călare pe mai mulți cai putere strigând din toți rărunchii “Vine World Series Racing flăcăi!”. Scopul acestui eveniment este să câştige mulți fani dar și să îi adune pe cei mai buni piloţi la un loc și să îi pună să concureze pe diferite circuite faimoase din mai multe țări, pe timp de zi sau noapte.

Tehnic vorbind, eu va trebui să atrag toţi fanii, toate privirile şi toţi acei şoferi de partea mea, iar bătrânul Callahan va sta frumos pe scaunul lui de piele şi cu “picerile”  întinse pe birou felicitându-mă sau oferindu-mi din când în când câteva sfaturi/sugestii pentru carieră mea. Thank you boss for nothing.

Să nu vă gândiţi la faptul că sunt guvernat de un şef leneş care împinge doar “caşcavalul”. Ideea este că mă lasă să am parte de toată distracţia. GRID 2 nu este un joc care să atragă prin poveste, ci mai mult prin senzaţia şi adrenalina pe care ţi-o oferă. Pe lângă evenimentele normale, am mai participat şi la challenge-uri din partea sponsorilor pentru diverse bonusuri( maşini, fani în plus etc). În caz că aveţi nevoie de mai mult timp să va obişnuiţi cu un anumit tip de maşină atunci puteţi folosi cu încredere modul Test Drive şi să vă faceţi de cap.

Principalele moduri de joc pe care le-am întâlnit sunt: Race, Checkpoint, Eliminator, Drift, Time Attack şi Overtaker. Ultimul mod mi s-a părut interesant deoarece forţează jucătorul să conducă în cel mai prudent mod posibil pe lângă maşinile pe care le depăşeşte şi să acumuleze cât mai multe puncte faţă de adversar. Nu de puţine ori am întâmpinat un AI care practica un condus preventiv exagerat, punând frâne în continuu, chiar dacă nu era necesar.

De asemenea, am aflat recent că jocul va primi în curând modul Demolition Derby complet gratuit prin intermediul unui patch. Scopul acestuia este să îmbunătăţească şi să adauge diferite elemente noi de gameplay. Toate îmbunătăţirile vin că urmare a feedback-ului utilizatorilor.

Un alt feature al jocului care mi-a plăcut foarte mult este modul Split Screen. Puteţi să spuneţi ce vreţi, dar eu sunt mai de modă veche şi am prins timpurile în care veneau prietenii pe la mine şi ne jucam împreună pe PC. Acest mod este bun şi pentru concursuri fiindcă ajută organizatorii să treacă mai repede printr-un număr mare de participanţi. Asta înseamnă că pot fi şi mai mulţi participanţi la concurs, iar concurenta pentru podium va fi şi mai acerbă.

Un element care a fost prezent în Race Driver: Grid, dar lipseşte în GRID 2 este modul de vizualizare cockpit view. Nu mi se pare că este o pierdere mare. De obicei prefer să am vizibilitate mai mare asupra oponenţilor şi a pistei. Într-adevăr, poate pentru unii jucători lipsa acestui mod de vizualizare este importantă şi aduce realism. Prefer totuşi să mă relaxez, să mă distrez şi să mă simt bine într-un joc ca GRID 2, nu să fiu de genul “Am intrat în curba aia cu 1km/h prea repede”. În plus, timpul pe care echipa l-ar fi consumat pentru modelarea atâtor cockpit-uri a fost folosit în arii mai importante ale jocului.

Înainte să trec mai departe vreau să va ofer un mic sfat. În caz că intraţi în parapeţi sau un AI este mai necinstit cu voi, nu uitaţi să folosiţi cu încredere sistemul de Flashback, ce vă permite să reluaţi cursa de dinaintea momentului catastrofal.

Multiplayer

Singleplayer-ul a fost ca un aperitiv care m-a pregătit pentru ceea ce a urmat. Este vorba despre componenta multiplayer a jocului care dă startul adevăratei distracţii. Aici vă puteţi măsură abilităţile în comparaţie cu alţi şoferi şi… nu aveţi la dispoziţie Flashbacks.

Maşinile sunt clasificate pe tier. Această clasificare este valabilă şi în modul single player. Iniţial mi s-a oferit câte o maşină pentru fiecare tier, dar din păcate acestea nu excelează la capitolul performanţă.

Pe lângă deblocarea altor modele de maşini, mai putem să alegem culoarea pentru acestea şi să le îmbunătăţim prin diverse upgrade-uri,ce le vor mări automat şi tier-ul. Uneori acest lucru poate crea un uşor dezechilibru în anumite meciuri. Spun asta fiindcă am nimerit în câteva meciuri în care eu aveam o maşină de tier 2 devenită tier 3 cu toate îmbunătăţirile şi nu puteam să fac faţă unei maşini de tier 3 care avea şi ea câteva îmbunătăţiri, dar nu devenise tier 4.

Maşinile de tier 4 sunt foarte frumoase, foarte performante şi toţi ne-am dori să le avem, dar performanţa are şi ea un preţ. Orice urmă de neatenţie sau o manevră greşită o să vă coste cursa. E mai plăcut să conduci maşinile de tier 1,2 şi hai să zicem tier 3. Au o viteză un pic mai redusă, ceea ce va permite să abordaţi în mai multe feluri anumite trasee si curbe. Eu, spre exemplu, de obicei am preferat să nu fiu prea tehnic şi să abordez curbele cu ajutorul drifturilor. Fun style. 😀

Mai sunt două aspecte care m-au deranjat. Primul aspect este cel al deconectărilor. Când îmi este lumea mai dragă şi mă distrez foarte bine mă trezesc deconectat de la meci pur şi simplu. Asta nu am păţit-o o dată sau de două ori, ci de foarte multe ori.

Al doilea aspect este că nu există o setare în joc care să îţi dezactiveze microfonul. Orice transmitea microfonul meu ajungea la persoanele din lobby, iar procesul merge şi vice versa. Doar în lobby poţi da mute adversarilor ce “spamează” (ne)intenţionat.

Vizual si acustic

Sunetul este unul dintre elementele din cadrul unui joc care formează reţeta imersiunii. La acest capitol GRID 2 s-a descurcat onorabil, chiar dacă unele persoane ar spune că sunetele maşinilor nu reflectă varianta lor reală.

Din punct de vedere grafic, jocul se descurcă foarte bine atât prin reprezentarea grafică a peisajelor, pistelor de curse, sau oamenilor, cât şi prin avariile suferite de către o maşină. Şi dacă tot vorbim despre avarii, trebuie spus că acestea nu au loc doar la nivel vizual. În caz că îţi buşeşti mai rău maşina, aceasta nu o să mai dea randamentul corespunzător. Te trezeşti că îţi lipseşte anvelopa de la o jantă, maşina trage într-o parte din cauza direcţiei avariate sau motorul a fost “dislocat” din locul lui şi maşina nu mai fuge cum trebuie.

Ţinând cont că am jucat varianta de PC a jocului, pot spune că am fost plăcut impresionat de varietatea setărilor grafice pe care le-am avut la dispoziţie, astfel că şi utilizatorii cu sisteme mai puţin dotate pot rula acest joc fără probleme. Well done Codemasters!

The End?


GRID 2 este o binemeritată gură de aer în categoria racing games
. Mă bucur că dezvoltatorul acestui joc a decis să meargă în continuare pe aceeaşi reţetă şi să o mai condimenteze şi sper că ne va încânta cu conţinut suplimentar bazat în continuare pe feedback-ul fanilor.

Diversitatea pistelor, a maşinilor, aptitudinile celorlaţi şoferi, grafica, sunetul crează un mediu imersiv şi competitiv pentru utilizator, gradul de rejucabilitate pentru acest joc fiind unul destul de mare. Ultimul lucru bun pe care aş dori să îl menţionez este preţul de 99 de Lei din România.

Ce mai aşteptaţi? Băgaţi cheia în contact şi pe pistă cu voi flăcăi!

! 😀

 

Articolul precedent
Articolul următor
Pompiliu-Ion Popescu
Pompiliu-Ion Popescuhttps://www.overheat.ro
Fan al istoriei şi al celui de-Al Doilea Război Mondial, Pompiliu este persoana despre care ştii sigur că a jucat totul în materie de conflicte militare. Pompiliu s-a alaturat echipei Overheat.ro din Februarie 2012.
- Publicitate -

CELE MAI NOI ARTICOLE

- Publicitate -

LASĂ UN MESAJ

Introdu comentariul tău.
Introdu aici numele tău

Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. Contactează-ne!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Acest site este protejat de reCAPTCHA. Se aplică Google Privacy Policy și Terms of Service.

- Publicitate -

Pe subiecte similare

- Publicitate -

Acest site folosește cookie-uri pentru îmbunătățirea experienției de navigare.
Pentru detalii, consultă politica noastră de confidențialitate.