În urmă cu 7 zile, talentata echipă indie de la Stuck in Attic a lansat una dintre cele mai ambiţioase campanii Kickstarter “made in România” ce are ca scop finanţarea unui joc adventure de tip point and click, ca în vremurile de mult apuse ale epocii de aur a genului.
Proiectul a reuşit astăzi să depăşească pragul de 30% şi să se apropie cu încă un pas de realitate.
Pentru a sarbători acest eveniment, directorul de creaţie, animatorul, scriitorul şi bunul meu prieten, Liviu Boar, mastermind-ul acestui proiect ne-a onorat prin a răspunde la câteva întebări, în exclusivitate pentru Overheat.ro.
1. Când ai descoperit primul joc adventure și care a fost acela?
“Descoperit” e cu
vântul potrivit, pentru că nu l-am jucat eu. Dacă sună dubios, de fapt e simplu: când eram puşti, singurul nostru scop în viaţă era să jucăm Mortal Kombat pe nişte 486-uri închiriate contra banilor pentru masa de prânz, căreia îi dădeam skip fără nicio problemă (eh, alte vremuri). Când se termina timpul, tipul care avea calculatoarele se juca diverse, gen Doom, Dark Forces… si Day of The Tentacle. Nu mai ştiu de câte ori l-am vazut făcându-l pe Bernard să dea cu capul de intrarea în ceasul cu pendulă, dar mă fascina ideea să controlez un personaj de desene animate. După douăzeci şi ceva de ani, lucrez la un joc inspirat de Ziua Tentaculei. Sau Tentaculului? Oricum, e un sentiment fain.
2. Care este jocul sau seria preferată?
La capitolul adventures mi-e foarte, foarte greu sa aleg unul singur, deci la
mine locul 1 pe podium e ca o maimuţă cu trei capete (wink-wink): Day of the Tentacle, Grim Fandango, Curse of Monkey Island. Ştiu ca toată lumea preferă Monkey 2, însă…cinci cuvinte: Murray the talking demonic skull!
3. De ce animație? Cum te-ai hotărât să faci ceea ce faci astăzi?
De la 3 ani desenez întruna – am început frumos cu pereţii şi parchetul, iar ai mei şi-au dat seama că inevitabil asta voi face, aşa că am făcut liceul şi facultatea de arte. Probabil cel mai mare eveniment al copilăriei mele a fost cand ne-am pus cablu – asta însemna 12 ore de desene animate non-stop, adică raiul pe pământ. Am început să animez pe marginea caietelor de mate (profii nu prea apreciau…), si pe măsură ce soft-urile de animaţie au devenit mai abordabile, am prins tot mai mult.
4. Care este artistul care te-a marcat și ți-a influențat stilul artistic?
Sunt mare fan al de
senelor animate, deci am idoli de la Chuck Jones, la Miyazaki si Glen Keane. La capitolul “fine artists”, imi plac enorm Shag (ador 50’s-60’s Americana), dintre artiştii contemporani Peter Chan, Nathan Fowkes, Android Jones, iar clasicii sunt prea mulţi ca să-i enumăr.
5. Gibbous…de unde a venit această idee?
Când ţi se dă ocazia să faci un joc, tentaţia iniţială e să combini do
uă-trei lucruri care îţi plac. Lovecraft e unul din scriitorii mei preferaţi, ador adventure-urile, iar pisicile sunt unele dintre cele mai faine lucruri de pe pământ. Ca, probabil, orice proiect creativ, Gibbous e un amestec atent dozat de lucruri care-mi plac.
6. Care au fost sursele de inspirație pentru acest proiect?
Sunt extrem de multe, dar voi enumera principalele: opera lui HP Lovecraft, desenele animate ale lui Chuck Jones şi Hayao Miyazaki, filmele lui Hitchcock, Jacques Tati şi Jean-Pierre Jeunet, coloana sonoră a unor filme ca Le Cercle Rouge sau Dernier Domicile Connu, munca la Lucas Arts a unor titani ca Steve Purcell, Bill Tiller, Larry Ahern.
7. Care este persoanjul din Gibbous care te caracterizează cel mai mult?
Aş fi tentat să zic Kitteh sau Piscilla, pentru că sunt cele mai badass, dar cel mai probabil sunt Buzz, pentru că mă simt mereu depăşit de situatie, dar încerc să înfrunt totul cu zâmbetul pe buze.
8. Cum ţi s-a parut până acum experienta Kickstarter?
Agonie si extaz în proporţii egale. Oribil când trec 2 ore şi nu intră un pledge, apoi delir când intră 5 deodată. Şi extrem de obositor, însă oboseala aia mişto care apare atunci când faci un lucru care îţi place şi de care eşti mândru depăşeşte orice aşteptare.
9. Cât de mult s-au implicat fanii proiectului să vă ofere suport în pregătirea campaniei?
Mult mai mult decât ne aşteptam, mai ales cei români! Autorul interviului e unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai jocului, şi datorită lui şi oamenilor ca el, Gibbous a pornit cu dreptul pe Kickstarter. E foarte tare că în topul oraşelor care au contribuit la Kickstarter-ul nostru, pe locul 1 e Bucureşti şi pe locul 3 Cluj-Napoca. Le suntem extrem de recunoscători tuturor care pun umărul la a transforma Gibbous în realitate.
10. Într-o lume dominată de Counter Strike, League of Legends și alte titluri multiplayer, consideri că gamerul român știe în totalitate ce este genul adventure și, mai presus de toate, este dispus să suporte financiar dezvoltatorii indie?
Să ştii că eram foarte sceptic în legătură cu adventure-ul şi România, însă campania noastră mi-a dovedit contrariul: foarte multă lume e nostalgică după era de aur a jocurilor ăstora şi este dispusă să ne ajute ori cu un pledge, ori cu un share. E evident că nu vor depăşi niciodată jocurile menţionate de tine, însă nişa se pare că e mică, dar sanatoasă, şi dispusă să îşi sustină pasiunea foarte vocal – ceea ce e o surpriză foarte frumoasă pentru noi.
11. Ce părere ai despre declinul genului adventure și cum crezi că am putea să retrezim interesul publicului pentru acest gen?
Aşa cum Broken Age a fost un fel de injecţie cu adrenalină în cadavrul genului, aştept următorul proiect high-profile care să bage un şoc electric în el, că deja s-a ridicat un pic în capul oaselor. Nu prea cred că va reveni la gloria din anii ’90, dar îl văd mergând înspre bine.
12. Cu toții am observat o tendinţă
către jocurile cinematic-interactive, în genul The Walking Dead, Life is Strange, etc. Consideri că aceste jocuri pot fi considerate Adventure sau ar trebui categorisite într-un alt gen?
E o întreagă discuţie. Ca să o tranşăm, da, cred ca le putem zice liniştiţi adventure-uri, însă eu sunt mare fan point and click adventures cu puzzle-uri şi accent pe poveste şi personaje. Acestea fiind zise, mi-a placut mult, de exemplu, Game Of Thrones (Walking Dead nu m-a tentat pentru că am abandonat serialul).
13. Consideri pirateria un impediment pentru dezvoltatorii indie?
Aş fi un pic ipocrit să urlu împotriva pirateriei când ştim cu toţii cât acces avea România la jocuri originale până când s-a popularizat Steam, însă cred că şi piraţii cei mai înveteraţi ar trebui să facă o excepţie pentru indies, mai ales cele produse de studiouri fără posibilităţi financiare mari. Până la urmă sunt jocuri produse de gameri pentru gameri – înţeleg să nu vrei să îmbogăţeşti şi mai tare o corporaţie, însă unui indie e păcat să îi tai şansele de a mai produce ceva interesant în viitor.
14. Ce faci în timpul liber?
Care timp liber? 🙂 Până acum câţiva ani aveam o trupă de metal alternativ, însă când lucrezi 8-10 ore în faţa ecranului începe să nu te mai tenteze, seara, un distors de chitară dat la 11. Pornesc PS4-ul de câteva ori pe săptămână, încerc să fac mişcare ca să contracarez anii de stat înşurubat pe scaun, şi din când în când mai fug la un concert, când vine în Europa câte o trupă bună.
15. Te vezi făcând același lucru pe care îl faci astăzi și peste 10 ani?
Aoleu, peste 10 ani o să am 44 de ani. Răspunsul e da. Uite, scriu mare, să se vadă şi să nu pot da înapoi: DA! Indie games 4 life, yo!
Acestea fiind spuse, îi mulţumim înca o dată lui Liviu pentru timpul acordat şi ne dorim sa îl mai avem ca oaspete pe pagina noastră.
Nu uitaţi să intraţi pe pagina de Kickstarter a campaniei, dacă nu aţi făcut-o deja, sa jucaţi demo-ul şi dacă vă place, să contribuiţi.
KEEP ADVENTURE GAMES ALIVE !
