Nu-mi aduc aminte ultima dată când am zis “wow” sau “du-te, mă” de atât de multe ori în câteva ore de joc. Se întâmplă destul de rar în ziua de azi ca un joc să mă surprindă și să mă țină lipit de monitor de la început până la sfârșit. Red Dead Redemption 2 a fost un joc de genul, unde am stat cu sufletul la gură în timp ce urmăream povestea lui Arthur. În cazul lui Unbound: Worlds Apart, motivul pentru care m-a ținut lipit a fost altul: este pur și simplu magic.
Unbound: Worlds Apart este un platformer 2D creat de românii de la Alien Pixel Studios, lansat oficial pe 28 Iulie 2021 după ce a stat o perioadă în Early Access. Jocul s-a aflat în dezvoltare din anul 2016 și a suferit de-a lungul timpului modificări uriașe și bine gândite.
Dezvoltatorii de la Alien Pixel Studios s-au ajutat și de Kickstarter pentru finanțare, unde au reușit să strângă puțin peste 41,000 USD. Pe Steam, jocul are 88% very positive din 322 de recenzii.
Trebuie să recunosc sincer că nu sunt fan al jocurilor Indie Puzzle Platformer, dar țin minte că de fiecare dată când am zis “hai să văd despre ce e vorba” am realizat că în această sferă Indie se găsesc dezvoltatorii cu adevărat pasionați, care nu caută să stoarcă fiecare ban din buzunarul nostru cu micro-tranzacții sau DLC-uri inutile. Unbound la rândul lui este un Indie Puzzle Platformer la bază, dar ce îl face mai interesant este și conceptul de Metroidvania presărat în joc. Flow-ul nu este liniar, iar harta poate fi explorată total după ce reușești să descoperi toate puterile din joc.
Voi discuta despre câteva dintre puterile menționate mai sus, în special cele de la începutul jocului, fără să dau spoilers. Pentru că, neștiind la început prea multe despre puterile jocului, am avut acele momente de “wow” menționate la început, și nu aș vrea să stric acest sentiment pentru cei care îl vor juca.
Povestea în Unbound nu este punctul forte al jocului dar își face treaba de a propulsa jucătorul și personajul principal înainte. Soli, un copil prins în mijlocul unui mister inter-dimensional, este actorul principal al jocului și cel menit să salveze lumea lui prin puterile sale nou dobândite.
Pentru început ne putem folosi de un portal care, odată activat, ne arată ce se află în partea cealaltă a lumii. În acest fel putem fie să descoperim suprafețe noi de joc, fie să transformăm inamicii în diverse obiecte ce ne pot ajuta să progresăm. Acest portal este mecanica principală în majoritatea timpului petrecut în joc, el dobândind în timp proprietăți diferite. Pe una dintre aceste proprietăți o descoperim într-un moment care efectiv m-a lasat cu gura căscată.
Înainte să continui țin să menționez că jocul conține păianjeni, care nu sunt deloc drăguți, iar aceștia nu au nimic împotrivă să te mănânce de viu. Am descoperit acest lucru cu stupoare încercând să explorez un nivel în subteran, unde portalul îți permite să vezi în jur. Problema este că acest portal se micșorează în timp ce te miști sau sari, lucruri esențiale într-un platformer. La un moment dat observ că nu se mai întâmplă nimic și merg nestingherit înainte spre destinație, fără frică. Văd niște punctulețe mici roșii care se îndreaptă spre mine și aleg să mă opresc, portalul se deschide încet și descopăr că acele puncte roșii sunt ochii unui păianjen, care evident sare pe mine. Atunci am realizat că jocul nu va avea milă de mine.
Dificultatea jocului este una destul de ridicată dar fiecare nivel în parte își face treaba destul de bine în explicarea mecanicilor. Ce poate fi destul de frustrant pentru unii jucători este că jocul se bazează destul de mult pe trial and error gameplay. Vei muri des, dar odată ce te obișnuiești cu mecanicile sau cu ritmul jocului, lucrurile devin din ce în ce mai clare.
Un alt lucru care m-a impresionat în Unbound este sound design-ul și coloana sonoră. Muzica devine dinamică în anumite părți ale jocului, în funcție de acțiunile tale sau de zona în care te afli. În secțiunea menționată mai sus cu prietenul nostru cu 8 (sau mai multe) picioare, muzica se schimbă în funcție de cât de multă lumină face portalul lui Soli. Cu cât este mai multă lumină, cu atât mai intensă muzica. Iar atunci când este întuneric, se aude aceeași coloană sonoră dar cu joasele mult mai accentuate.
Sound design-ul este și el foarte bine pus la punct, surprinzător chiar pentru un joc cu un buget micuț. Sunetul pașilor tăi sunt diferiți în funcție de suprafața pe care calci și dimensiunea în care te afli. Fiecare fir de iarbă și floare pe care lângă treci reacționează și scoate sunete aparte.
Din punct de vedere vizual, Unbound nu dă pe spate cu puterea sa grafică dar impresionează prin artă și stil. Am avut câteva momente unde efectiv stăteam și deschideam portale de curiozitate să văd cum arată lumea cealaltă. Artiștii jocului au făcut o treabă excelentă în a aduce la viață lumea lui Soli. Culorile sunt scoase mereu în evidență iar cu cât descoperi mai mult din hartă, observi cât de mult s-a pus accentul pe diversitatea și personalitatea zonelor.
Per total, Unbound: Worlds Apart mi-a depășit așteptările și mi-a deschis apetitul pentru mai multe jocuri de acest gen. Aștept cu nerăbdare să văd ce idei mai născocesc cei de la Alien Pixel Studios pentru următorul lor proiect. Până atunci, recomand cu căldură să descoperiți și voi Unbound: Worlds Apart, pe care îl puteți găsi pe PC pe Steam, GOG.com sau Epic dar și pe Nintendo Switch.
