REVIEW – Assassin’s Creed 3

După mai bine de 5 ani de la naşterea seriei Assassin’s Creed, suntem în faţa celui de-al cincilea joc din serie, denumit Assassin’s Creed III. În caz că vă întrebaţi de ce III şi nu V, acest lucru se datorează faptului că două jocuri din această serie nu au fost numerotate oficial.

Ubisoft a decis ca Assassin’s Creed III să schimbe totul. Nu ne mai plimbăm prin Ierusalim şi Damasc, nici prin Florenţa, Roma sau Constantinopol. Personajul principal nu este nici Altair, nici Ezio. Totul a fost schimbat, de la locul acţiunii şi până la perioada în care se desfăşoară aceasta.

Noul protagonist poartă un nume dificil de pronunţat, Ratonhnhaké:ton (se pronunţă „aproximativ” Radun-ha-ghei-dun, dar eu mă încăpăţânez şi-i spun Ratohnache Ion), şi este rezultatul unei relaţii nereuşite dintre o amerindiancă şi un englez. Dat fiind că pronunţarea numelui de mai sus poate cauza fracturi de limbă şi muşcături de obraz pentru un anglofon, personajul nostru a primit şi un nume ceva mai digerabil după care îl cunosc toate personajele vorbitoare de engleză: Connor. Altă viaţă, nu?

Să stăm la poveşti

Povestea se petrece înBoston, în New York şi în vastul teritoriul sălbatic dintre acestea, dar există şi porţiuni în care vizităm Londra, Philadelphia sau Insulele Caraibe. Acţiunea are loc în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII, între 1754 şi 1783, perioadă cunoscută pentru găzduirea unuia dintre cele mai importante evenimente ale istoriei recente: Revoluţia americană. Revoluţia s-a desfăşurat pe o perioadă de 28 de ani şi a constat în mai multe revolte, modificări (legislative, economice, militare dar şi de atitudine) şi un război între 13 colonii britanice din America de Nord şi Marea Britanie, ce s-a finalizat cu formarea Statelor Unite ale Americii.

Firul de poveste al lui Connor se intersectează de nenumărate ori cu cel al Revoluţiei, iar în unele momente putem trăi o experienţă „la primă mână” a evenimentelor din perioada respectivă, Connor ajungând să joace un rol important în evenimente precum Partida de ceai de la Boston, drumul nocturn al lui Paul Revere sau bătăliile de la Lexington şi Concord. Nu sunt de uitat nici întâlnirile cu Benjamin Franklin, care ne vorbeşte despre faptul că femeile în vârstă sunt consoarte mai bune decât cele tinere. Pe toate planurile. Da, şi pe acela la care te gândeşti că nu e aşa. Cel mai interesant lucru este că majoritatea locurilor, evenimentelor şi persoanelor întâlnite în joc au câte o pagină dedicată în amuzanta dar şi informativa enciclopedie integrată în meniul jocului.

Revoluţia americană este însă doar fundalul poveştii principale. Asemenea jocurilor din trecut, majoritatea acţiunii se petrece în interiorul Animus-ului, aparat în care Desmond Miles este introdus din nou pentru a trăi amintiri şi experienţe ale rudelor îndepărtate aşa cum a făcut-o şi în jocurile precedente. De data aceasta însă, ameninţarea este după colţ iar Desmond şi gaşca sa trebuie să găsească foarte rapid o cale de a stopa sfârşitul lumii, care se va petrece pe… 21.12.2012! Nice touch there, Ubisoft. Evident, Animus-ul nu îl plimbă pe Desmond prin secolul XVIII doar de dragul Revoluţiei americane, ci pentru a aduna informaţii secrete pe care şi strămoşii săi Asasini le căutau.

Este foarte interesant că, fără să dau prea multe detalii, pe Connor îl întâlnim abia după câteva ore bune de joc care acţionează ca un tutorial subtil şi lung. Până la acel punct avem parte de o groază de experienţe superbe, de la asasinate şi călătorii cu vaporul, până la urmăriri pe cai sau întâlnirea unor persoane importante din istoria Americii. Toate acestea sub controlul unui alt personaj, Haytham Kenway.

Lupte şi căţărări

Assassin’s Creed III este plasat în America anilor 1700, o perioadă în care nici Spider-Man şi nici zgârie-norii săi preferaţi nu existau încă. Oraşele sunt pline de case cu înălţimi modeste şi cu arhitectură simplistă, specific americană.

În vasta zonă dintre marile oraşe (în care se petrece o mare parte din joc) există foarte mulţi copaci, iar Connor se pricepe de minune la căţărat în copaci. Sistemul de căţărare din Assassin’s Creed III este simplificat din punct de vedere al controlului şi de asemenea este mult mai responsiv şi eficient decât în oricare dintre jocurile Assassin’s Creed anterioare. Aplauzele mele pentru creatorii acestui sistem, căci funcţionează perfect atât la escaladat clădiri cât şi la obiecte mai puţin convenţionale.

Sistemul de lupte a fost de asemenea modificat, aşa că acum bătăile sunt mai spectaculoase ca oricând. Funcţia Counter poate fi urmată acum de un contraatac sau de dezarmarea combatantului. Noile animaţii de luptă sunt delicioase şi fac ca fiecare întâlnire cu duşmanul  să fie un prilej de distracţie. De asemenea acum dispunem de o bară de viaţă (regenerabilă automat), iar sincronizarea  completă cu amintirile strămoşilor se atinge prin completarea unor obiective secundare dificile care dau o notă de rejucabilitate misiunilor.

De la arc cu săgeţi, topor tomahawk, lamă ascunsă, sabie şi până la arme de foc, diversitatea armelor este o chestiune care piperează fiecare luptă.

Fiindcă în era respectivă armele de foc existau deja, atât personajul nostru cât şi unii dintre inamici deţin pistoale sau puşti puternice. Există totuşi un balans de puteri: arma de foc are un timp de reload foarte mare după fiecare glonţ tras. De asemenea, Connor poate folosi un inamic pe post de scut uman în cazul în ajunge sub ameninţarea unei arme.

Oamenii nu sunt însă singurele ţinte ale lui Connor, căci el poate merge în pădure să vâneze animale. Acest lucru poate fi realizat fie cu propria-i forţă fizică, fie utilizând momeli sau capcane speciale. Atunci când este atacat de către lupi sau urşi jocul cere completarea unor quick time event-uri pentru uciderea fiarelor. Ratarea acestor eventuri duce la scăderea drastică a nivelului barei de viaţă. Vânzarea anumitor părţi din animalele vânate îi aduce lui Connor venituri financiare cu care îşi poate achiziţiona arme sau upgrade-uri.

O parte importantă a jocului este cea de bătălii navale, unde controlăm practic o navă de luptă a anilor 1700. Aceste lupte sunt foarte interesante şi sunt integrate perfect în atmosfera jocului, deşi au fost dezvoltate de o echipă separată de producători, la studioul Ubisoft Singapore.

Studiu ochiometric

Am fost plăcut încântat să respir aerul virtual al oraşelor Boston şi New York din anii 1700. Este un sentiment extrem de plăcut să te plimbi prin lumea vastă a jocului, iar atmosfera din oraşe este una plină de viaţă.

Assassin’s Creed 3 utilizează un nou engine grafic denumit AnvilNext, ce face o treabă excelentă în a crea un mediu complex, credibil şi realist. Sunt momente în care apar pe ecran sute de personaje iar jocul funcţionează excelent. Animaţiile sunt de asemenea încântătoare şi diferite faţă de cele din jocurile precedente. În special în timpul luptelor am asistat la nişte mişcări hollywood-iene foarte bine realizate, chiar dacă uneori tranziţia de la o animaţie la alta suferă o ruptură.

Jocul are şi un sistem dinamic de evoluţie zi-noapte şi schimbări sezoniere.  Pe principiul iarna nu-i ca vara, anotimpurile sunt foarte bine reprezentate grafic în joc.

Am testat jocul pe PlayStation 3 şi am avut o experienţă vizuală plăcută, însă nu lipsită de probleme. Drept contrabalans pentru grafica foarte frumoasă, framerate-ul jocului ajunge de multe ori la limita jucabilităţii, trecând vizibil sub limita „psihologică” de 30fps. De asemenea, umbrele sunt slabe calitativ iar antialiasing-ul nu este un atu al jocului, însă aceste neajunsuri sunt mai degrabă cauzate de hardware-ul învechit al consolelor din generaţia actuală şi sunt convins că varianta de PC a jocului nu va suferi la aceste capitole.

Acele momente…

…în care îţi vine să arunci cu controller-ul pe geam şi să-i iei la două-trei palme pe producătorii şi testerii Ubisoft sunt parte integrantă a jocului.

Assassin’s Creed III are nişte probleme de bază care arată că lansarea sa pe piaţă a fost un pic grăbită. Un patch a fost lansat în ziua lansării jocului şi a rezolvat nişte probleme jenante şi foarte vizibile din varianta de pe disc: Crash-uri, misiuni eşuate fără motiv, probleme de coliziune, obiecte care levitează , checkpoint-uri salvate greşit şi altele.

Problema este că şi după acest patch jocul are o multitudine de probleme. Spre exemplu, încercand să traversez un pârâu pe calul meu, am rămas înţepenit undeva aproape de mijlocul apei , fără a mă putea întoarce la ţărm. În altă situaţie, fără niciun motiv, Connor nu s-a putut căţăra pe stânca de care se ţinea decât după ce l-am mutat câţiva metri mai în lateral. Într-o misiune am atras atenţia unor personaje care patrulau şi pe a căror conversaţie trebuia să o ascult furişându-mă prin tufişuri în paralel cu drumul lor. Faptul că le-am atras atenţia mi-a uşurat misiunea, căci ele şi-au consumat conversaţia lor plină de secrete militare în timp ce se uitau după intrusul care a dispărut în tufiş. Adică al meu personaj. Un al doilea patch este programat să apară la final de Noiembrie, iar varianta de PC ce urmează să apară îl va avea aplicat încă de pe disc.

AI-ul este decent şi mulţumitor, dar sunt situaţii în care poţi ucide un soldat britanic fără ca dragii săi camarazi situaţi la mai puţin de un metru de victimă să sesizeze acest lucru, în ciuda ţipetelor şi a zgomotului cauzat de această acţiune.

Multiplayer

Assassin’s Creed III ne readuce în vizor modul său multiplayer, în care vedeta rămâne în continuare modul Assassinate ce presupune identificarea şi asasinarea unui personaj controlat de un om în mijlocul unei zone populate cu multe NPC-uri., totul pe baza unei fotografii. În acelaşi timp, „vânătorul” trebuie să îşi păzească spatele căci el este la rândul său ţinta altcuiva.

Un alt mod de joc multiplayer foarte drăguţ este complet nou şi se numeşte Wolfpack (haita de lupi). Acesta este primul mod de joc cooperativ din seria Assassin’s Creed. În Wolfpack un grup de 4 jucători primesc ţinte de asasinat şi trebuie să realizeze un atac coordonat pentru a câştiga cât mai multe puncte.

Să concluzionăm

Assassin’s Creed 3 este un joc vast la realizarea căruia a fost depus un efort uriaş iar acest lucru se vede în fiecare pixel de pe ecran. Nu exagerez când spun că AC3 este cu siguranţă cel mai bun joc din serie din toate punctele de vedere, de la schema de control şi până la grafică şi reprezentare a istoriei.

În ciuda framerate-ului instabil şi a bug-urilor deranjante pe care le-am suferit în timpul jocului, Assassin’s Creed III este un joc pe care orice fan al jocurilor free-roam ar trebui să îl încerce. Mie mi-a lăsat impresia unei combinaţii reuşite între Assassin’s Creed, Red Dead Redemption şi chiar un pic Uncharted.