Introducere: Kaby Lake si chipset-urile Intel din seria 200
Ne aflăm într-o perioadă în care se discută foarte mult despre noua gamă de procesoare Intel, denumită Kaby Lake. Dacă în anumite cazuri lansările de produse noi aduc valuri de discuții pline de entuziasm (vezi seria Nvidia GTX10xx), în cazul Kaby Lake nu sesizăm același ton pozitiv din partea comunității.
Asta deoarece această a șaptea generație a gamei de procesoare Intel Core nu este altceva decât un refresh al generației anterioare. Avem același proces de producție pe 14nm și o arhitectură aproape identică, unicele îmbunătățiri importante regăsindu-se în forma tranzistorilor, motiv din care Intel își permite să marketeze procesul actual de producție sub denumirea 14nm+. Aceasta este optimizarea ”majoră” adusă de acest refresh, ce permite procesoarelor din noua serie să fie mai performante decât corespondentele din Skylake din simplul motiv că, la un consum de energie similar, rulează la frecvențe puțin mai ridicate.
Faptul că noua gamă este un refresh nu ne miră, având în vedere că reprezentanți ai Intel au declarat de mult timp că fluxul de producție Tick-Tock (miniaturizare->arhitectură nouă) nu mai e fezabil în condițiile în care miniaturizarea se dovedește tot mai dificilă odată cu trecerea la procesul de 10nm. Prin urmare, s-a ales trecerea la un flux Process-Architecture-Optimization (miniaturizare->arhitectură nouă->optimizarea arhitecturii). Kaby este o generație Optimization.
Mai multe despre Kaby Lake vom prezenta într-un alt articol. Acum, însă, vreau să vorbim despre cealaltă componentă a lansării Kaby Lake: noile chipset-uri.
Nou versus vechi: Z270 vs Z170
Lansarea procesoarelor din seria 7xxx a avut loc concomitent cu lansarea plăcilor de bază ce conțin chipseturi Intel din seria 200. Dar între cele două nu este o relație de dependență totală.
În ciuda zvonurilor apărute de-a lungul timpului, procesoarele Kaby Lake funcționează fără probleme și pe plăci de bază din generația trecută, bazate pe chipset Z170, H170, B150 sau chiar H110. Compatibilitatea este asigurată printr-un simplu update de BIOS. De asemenea, procesoarele Skylake funcționează fără probleme pe plăcile de bază din seria 200.
Toate PCH-urile (chipset-urile) noi oferă câte 4 lane-uri (sau benzi, sau căi) PCI Express 3.0 în plus față de cele anterioare. B250 are acum 12 lane-uri în loc de 8, H270 are 20 în loc de 16, iar monstrul Z270 le oferă acum producătorilor de plăci de bază 24 de lane-uri în loc de 20.
Practic, cu acest surplus de 4 lane-uri, producătorii de plăci de bază pot decide să includă diverse elemente. De exemplu, mai multe sloturi PCI Express sau chiar un slot M.2 sau U.2 care să dispună de toate cele 4 lane-uri.
Probabil ați observat că nu am menționat nimic despre H210 și asta se întâmplă din simplul fapt că nu există. Intel a decis să nu lanseze un succesor pentru H110 în această generație.
Mergând mai departe, a doua adăugire importantă este compatibilitatea cu dispozitive de stocare Intel Optane în format M.2 sau DIMM, pe care noile chipseturi le pot folosi ca pe un cache foarte rapid, pentru a crea un fel de configurație hibridă de stocare..
Dacă nu ați auzit de Optane, ar trebui să știți că este o nouă tehnologie de stocare de la Intel (cunoscută și sub denumirea de 3D XPoint) ce se dorește a fi, în comparație cu SSD-urile bazate pe NAND, o îmbunătățire uriașă. Latența, spun cei de la Intel, este de 10 ori mai mică decât în cazul SSD-urilor actuale. Fiabilitatea este și ea mai ridicată, unitățile Optane susținând de 3 ori mai multe scrieri. Vitezele de scriere/citire sunt și ele uluitoare, iar consumul de energie se află la 30% față de NAND.
Pentru început, din toamnă, Intel va pune la dispoziția doritorilor modele M.2 de 16GB, respectiv 32GB.
Z270 vs H270
Care este diferența dintre cele două chipseturi? Păi, nu avem nimic nou pe acest front. Diferențele sunt cam aceleași ca în cazul Z170 și H170.
Concret, plăcile de bază ce au chipset Z270 permit overclock mulțumită posibilității de a controla multiplicatorul de pe procesoarele ce au terminația K. De asemenea, pe Z270 pot fi create configurații multi-GPU, adică SLI și Crossfire.
Dacă nu ești interesat de aceste capabilități, atunci o placă bazată pe H270 poate fi o alegere mai înțeleaptă.
Noi am avut, însă, plăcerea de a ne testa unul dintre modelele Z270 de la MSI, pe numele său KRAIT GAMING. În întregime cu majuscule, ca în ziarele de mică publicitate.
